Cum a gândit Arethia Tătărescu Calea Eroilor de la Târgu Jiu: operă publică sau proiect de oraș?
Legătura dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu reprezintă o punte esențială în înțelegerea modului în care arta modernă s-a intersectat cu inițiativa civică și cu patrimoniul cultural românesc. Acest triptic, format din sculptor, promotor cultural și spațiu de memorie, ilustrează complexitatea procesului prin care o operă de artă capătă nu doar valoare simbolică, ci și o dimensiune publică și identitară. Povestea ansamblului monumental de la Târgu Jiu este, astfel, nu doar o relatare despre artă, ci și despre modul în care o comunitate a construit infrastructură culturală cu răbdare și precizie, iar Casa Tătărescu de pe Strada Polonă 19 devine un punct de legătură tangibil între aceste elemente.
Cum a gândit Arethia Tătărescu Calea Eroilor de la Târgu Jiu: operă publică sau proiect de oraș?
Constantin Brâncuși este unul dintre artiștii care au redefinit sculptura modernă nu prin retorică, ci printr-o atenție radicală la esență. Întâlnirea sa cu România, și în special cu orașul Târgu Jiu, prin intermediul ansamblului monumental Calea Eroilor, a fost facilitată de Arethia Tătărescu, președinta Ligii Naționale a Femeilor Gorjene. În acest demers, ucenica lui Brâncuși, Milița Petrașcu, a fost o punte esențială, iar Casa Tătărescu din București păstrează astăzi o legătură materială și simbolică între aceste trei nume, prin mobilierul sculptat care reflectă spiritul formei brâncușiene.
Arethia Tătărescu și infrastructura civică a memoriei
Arethia Tătărescu, soția premierului interbelic Gheorghe Tătărescu, s-a afirmat ca o figură centrală în viața culturală și socială a județului Gorj. Sub conducerea sa, Liga Națională a Femeilor Gorjene a reușit să coaguleze resurse și să genereze o platformă de acțiune care a depășit inițiativele punctuale, implicându-se în construirea unor instituții culturale și în protejarea patrimoniului istoric local. Astfel, în 1935, a inițiat demersul pentru realizarea unui monument dedicat eroilor din Primul Război Mondial la Târgu Jiu, identificând în Constantin Brâncuși artistul potrivit pentru această lucrare, după consultarea cu Milița Petrașcu.
Drumul spre Brâncuși: între recomandare și emoția revenirii
Recomandarea Miliței Petrașcu, ucenica lui Constantin Brâncuși, a fost decisivă în stabilirea colaborării dintre sculptor și Liga Națională a Femeilor Gorjene. Această conexiune umană a facilitat acceptarea proiectului de către Brâncuși, care a văzut în propunere o ocazie de întoarcere „acasă”. Refuzul de a primi remunerație pentru această lucrare subliniază transformarea comenzii într-un gest cultural și civic, ce a depășit logica simplă a unei comenzi artistice.
Calea Eroilor: un proiect urban și simbolic
Ansamblul de la Târgu Jiu nu este doar o colecție de sculpturi, ci un proiect ce implică sistematizarea urbană. În 1937, sprijinul guvernamental condus de Gheorghe Tătărescu a asigurat fonduri pentru trasarea Căii Eroilor, alături de suma alocată de Liga Națională a Femeilor pentru exproprieri. Traseul stabilit leagă malul Jiului de zona cazărmilor, creând o axă simbolică și funcțională, cu elemente de memorie integrate în peisajul urban.
O parte din povestea Casei Tătărescu se scrie și online. Pe contul nostru de Instagram, publicăm constant fragmente din interiorul de pe Polonă 19: spațiile, detaliile, lumina unui loc care merită arătat, nu doar povestit.
Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și completarea dimensiunii simbolice
Pe axa Căii Eroilor, biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a fost restaurată și susținută prin efortul Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, cu implicarea directă a Arethiei Tătărescu. Rolul acestei construcții nu este unul decorativ, ci funcțional și simbolic, integrând dimensiunea spirituală în cadrul ansamblului memorial, o expresie a continuității între memorie, ritual și spațiul public.
Componența ansamblului și cronologia realizării
- 1937: Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor și Masa Tăcerii
- 1938: Coloana Infinitului
Coloana Infinitului, turnată la uzina din Petroșani, cu o înălțime de 29,33 metri și o greutate de 29 de tone, reprezintă punctul culminant al axei monumentale. Aceasta este susținută de un ax interior din oțel și alcătuită din module romboidale, un echilibru între meșteșugul tradițional și ingineria modernă.
Parcursul simbolic al ansamblului
Masa Tăcerii invită la reflecție, oferind un loc de oprire și pregătire. Poarta Sărutului marchează trecerea simbolică către un spațiu al memoriei, iar Coloana Infinitului exprimă recunoștința perpetuă prin repetitivitatea formelor și verticalitatea impunătoare. Traversarea acestei axe devine astfel o experiență narativă ce combină spațiul urban cu semnificația istorică.
Milița Petrașcu: punte între artist și comunitate
Ucenica lui Constantin Brâncuși, Milița Petrașcu, a avut un rol esențial în legarea relației dintre sculptor și inițiativele civice conduse de Arethia Tătărescu. Ea a contribuit la realizarea unor monumente cu o încărcătură simbolică puternică, inclusiv mausoleul Ecaterinei Teodoroiu. Astfel, relația Brâncuși–Arethia nu este o simplă întâlnire punctuală, ci parte a unei rețele complexe de artiști, instituții și comunități.
Casa Tătărescu: patrimoniu viu și legătură culturală
Casa Tătărescu de pe Strada Polonă nr. 19 din București oferă o dimensiune contemporană acestei povești. Aici se găsesc o bancă și un șemineu sculptate de Milița Petrașcu, care păstrează, în spațiul intim al casei, limbajul esențial al formei brâncușiene. Acest spațiu devine astfel un punct de legătură tangibil între Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și ucenica sa, transformând o adresă bucureșteană într-un capăt de traseu cultural.
„Brâncuși”, documentar de Cornel Mihalache (1996), prin fotografii, însemnări și locurile care i-au marcat viața.
Întrebări frecvente
Care este rolul Arethiei Tătărescu în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu?
Arethia Tătărescu, în calitate de președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a fost inițiatoarea și coordonatoarea proiectului care a făcut posibilă realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu, gestionând fonduri, exproprieri și susținând legătura cu Constantin Brâncuși.
Cum a fost implicată Milița Petrașcu în proiectul lui Constantin Brâncuși?
Milița Petrașcu, ucenica lui Brâncuși, a fost un element-cheie care a facilitat comunicarea și recomandarea sculptorului pentru ansamblul de la Târgu Jiu, fiind totodată un continuator al limbajului artistic brâncușian în România.
Ce semnificație are Casa Tătărescu în contextul relației dintre Brâncuși și Arethia Tătărescu?
Casa Tătărescu găzduiește lucrări sculptate de Milița Petrașcu și reprezintă un spațiu în care legătura dintre Brâncuși, Arethia și ucenica sa prinde o formă materială, reflectând continuitatea și influența lor în patrimoniul cultural românesc.
Ce reprezintă Calea Eroilor în ansamblul monumental creat de Constantin Brâncuși?
Calea Eroilor este o axă urbană și simbolică care leagă elementele monumentale realizate de Brâncuși la Târgu Jiu, configurând un traseu memorial ce combină sculptura cu spațiul public și memoria colectivă.
Povestea nu se oprește la Târgu Jiu. Pe Strada Polonă 19 din București, Casa Tătărescu adăpostește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica directă a lui Constantin Brâncuși și femeia care, prin recomandarea ei, a făcut posibilă întâlnirea dintre sculptor și ansamblul de la Târgu Jiu. Aici, o bancă și un șemineu vorbesc în aceeași limbă a formei esențiale pe care Brâncuși a inventat-o, doar că o fac în tăcerea unui interior, nu pe o axă monumentală. Casa leagă trei nume, Brâncuși, Milița, Arethia, într-un singur spațiu, și transformă o adresă bucureșteană într-un capăt de traseu cultural care merită parcurs. E cel mai aproape pe care poți ajunge de universul brâncușian fără a părăsi Bucureștiul.
Noutati
